Cine-s românii care n-au respectat izolarea și carantina: topul amenzilor pe județe
Starea de urgență a ajuns aproape la final în România. A fost o perioadă în care s-au dat amenzi de sute de milioane de lei, dar situația n-a fost la fel peste tot. Au existat județe care s-au distanțat considerabil la acest capitol.
România numără în curând două luni în care pe teritoriul țării a fost instituită starea de urgență. Au fost luate măsuri nemaiîntâlnite în istoria recente pentru ca răspândirea noului tip de virus să fie stopată. Chiar și așa, numărul infectărilor a depășit 16.000 pe 13 mai, potrivit celui mai recent bilanț.
Au fost, însă, și foarte multe persoane care n-au respectat carantina și izolare. Și sunt câteva județe care conduc detașat la capitolul valori.
Topul amenzilor pe județe: cine n-a respectat carantina și izolarea
Judeţele cu cele mai mari valori totale ale amenzilor aplicate pe întreaga perioadă de urgenţă sunt Bihor, Dolj, Iaşi, Prahova şi Timiş. Primul județ de pe listă se remarcă prin faptul că acolo s-au acordat amenzi în valoare de peste 40 de milioane de lei, dublu față de Dolj.
Analiza a fost realizată de organizația neguvernamentală Expert Forum.
„Majoritatea IJP-urilor au răspuns solicitării noastre încadrându-se în termenul legal standard prevăzut de lege. Excepţiile au fost Bucureşti, Olt şi Vaslui. Nu au fost transmise informaţii defalcate pe mediul rural/urban la nivelul fiecărui judeţ. Cu privire la încălcările care au generat aplicarea de sancţiuni contravenţionale, doar în foarte puţine cazuri IPJ-urile au comunicat aceste informaţii”, subliniază experţii.
La polul opus, se numără judeţele cu cele mai mici sume totale ale amenzilor aplicate. Acestea sunt Gorj, Covasna, Arad, Hunedoara şi Harghita.
Cât de mari au fost amenzile în România
Cei de la Expert Forum notează că, raportat la venitul mediu lunar brut din România de 512 euro (Eurostat, 2014) şi de 5.386 lei în luna martie 2020, amenzile din România au fost extrem de mari.
Prin comparaţie, alte state UE unde nivelul de trai este mult mai ridicat au impus sancţiuni mult mai mici şi diferenţiate în funcţie de gravitatea faptei.
„Faptul că Poliţia Română a fost pusă în situaţia de a acţiona cu agenţi cu o pregătire minimă – de doar 6 luni – este o consecinţă a politicii de resurse umane prost aplicată în privinţa instituţiilor de siguranţă şi ordine publică. Pensionările anticipate au decimat efectivul poliţienesc la nivelul ţării – oameni aflaţi la apogeul capacităţilor lor profesionale au ales sa plece din sistem pentru a beneficia de o pensie specială anticipate, generând o criză de personal experimentat la nivelul instituţiilor din care provin. Cunoscând aceste slăbiciuni ale sistemului, era nevoie de ghidaj pentru agenţii din teren pentru a asigura evitarea abuzurilor şi uniformitate în aplicarea legii”, arată experţii EFOR.